un cineva.

vorbeam in seara asta cu cineva drag mie si spuneam ca Doamne Doamne nu iti da niciodata mai mult decat poti duce.. ca nu ar trebui sa ma intreb "de ce tocmai mie mi se intampla toate astea ?" pentru ca e ca si cum as cere osanda, ca si cum as merita o viata lipsita de coborasuri, ca si cum am avut mereu un comportament exemplar, ca si cum nu am facut niciodata nimic rau sau daunator.. ?!

cateodata e greu sa iti iei ramas.bun de la cineva. un cineva care a contat o buna vreme pentru tine. un cineva care a fost acolo sa radeti, sa plangeti, sa visati, sa cantati, sa povestiti.. impreuna.. sa uitati. nici nu stiu de cate ori nu mi.am dorit pe cineva asa. tot timpul m.a fermecat expresia " o viata in doi ". am privit.o ca pe un privilegiu, pentru ca nu am ajuns inca sa ma bucur de asta. am primit pana acum doar cateva mostre la ceea ce ar fi putut sa fie si mereu le.am luat de bune. pot sa spun ca m.am pacalit singura. sau poate sunt prea dura cu mine ?! poate.

e greu in zilele noastre sa construiesti ceva cu cineva. suntem o natie de grabiti si posomorati. ne plangem mereu ca nu avem si ca sistemul e de vina. vad peste tot fete "gri". le vad in facultate, le vad in statia de autobuz, le vad cand stau la rand in chioscul de pe colt, le vad pe holul caminului, le vad in orice bodega in care intru sa.mi beau cafeaua cu un prieten bun. uneori si el are o fata "gri". uitam sa zambim, sa ne bucuram de ceea ce avem, uitam ca orice e trecator si ca trebuie sa reactionam mai repede la unele lucruri ce se ivesc. uitam ca uneori e bine sa uiti de tine..

inca nu am gasit un cineva care sa aiba curajul sa uite de el, sa aiba curaj sa se indragosteasca, sa iubeasca din nou, sa lupte.. din nou. sa se bucure de tot, fara sa se gandeasca de prea multe ori. sa alerge prin ploaie. sa zambeasca la soare. sa guste zapada si sa se joace cu frunzele.

la capitolul asta nu am stat bine mai deloc. dar nu vreau sa par o plangacioasa.
stiu ca poate de multe ori am spus ca renunt, ca nu mai pot si ca e ultima data cand vreau sa ma vad in ipostaza asta. insa uite.ma iar aici, pregatita sa reiau totul de unde am pornit, chiar daca doare.

si stiu ca la final totul va fi cel putin bine ;)

recomandarea de astazi: the paper kites - bloom. see ya !!

sfarsit vs inceput

cred ca incepe sa devina un obicei. scuze din nou pentru ca nu am mai postat nimic in ultimele doua luni, insa nu am gasit un "ceva" despre care sa povestesc. si poate nici acum..
unele aspecte prezente acum in viata mea tind sa se sfarseasca. dar asta nu e ceva rau. pentru ca dupa orice sfarsit urmeaza un nou inceput. si imi place.
am inceput sa ma gandesc la ce va fi dupa ce voi absolvi, la lucrurile pe care obisnuiam sa le fac si nu vor mai trebui facute, la locurile pe care le.am vazut si oamenii pe care i.am cunoscut aici.
o alta etapa din viata mea ia sfarsit. si ma bucur. nu sunt chiar sigura de ceea ce va urma insa nu dau inapoi. vreau sa merg mai departe. si stiu ca asa voi face.
am avut o perioada in viata cand imi era frica sa o iau de la capat. stiam intr.un fel ca ma voi reintoarce in acelasi loc. ce rost avea sa reiau totul cand stiam deja cum se va termina ?
mi.a luat ceva timp pana mi.am data seama de greseala mea. ma repetam. faceam mereu aceleasi lucruri. asta pana cand mi.am schimbat traiectoria. am invatat sa vad altfel lucrurile. sa incerc si altfel sa rezolv o problema. sa privesc din alt unghi. sa gandesc din mai multe puncte de vedere. si a mers. chiar a functionat. si nu imi pare rau. toate acestea m.au schimbat. ma simteam alt om. si de atunci toate lucrurile au inceput sa capete alt sens. m.am schimbat si asta ma face sa ma vad ca o persoana norocoasa. am avut curaj sa fac altfel lucrurile. si acest "altfel" ma face sa fiu cine sunt astazi.

de altfel, multe din gandurile mele se indreapta si spre o anume persoana. spre acea persoana care iti ofera liniste sufleteasca, iubire, o imbratisare cand iti este frig, un zambet cald oricand simti ca esti la pamant. de multe ori am reluat acest capitol spunandu.mi "de data asta va fi bine". insa nu prea a fost. dar asta nu ma descurajeza. nu renunt. pentru ca stiu ca ea exista acolo, undeva. ca nu conteaza prin ce vom trece, ci ca dupa toate acestea, vom fi doar noi. sunt dispusa sa sacrific multe pentru noi, sunt dispusa sa renunt si sa merg pana in panzele albe pentru ca noi sa fim asa cum ne dorim. poate unii cred ca nu merita, insa ce am de pierdut ?! ce sentiment poti avea ca, dupa o zi de lucru obositoare, dupa o noapte nelinistita, sa fie acolo cineva care te ajute sa lupti ?! pentru ca pana la urma, asta e important. sa lupti. ce se castiga printr.o lupta ramane pana la final. iar eu vreau ca noi sa existam pentru totdeauna.

recomandarea de astazi: Sting - Shape of my heart.
see u all soon !